Printre lecturile mele de filosofie politică, am dat peste un citat al cunoscutului publicist conservator William F. Buckley. Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, cel puţin, mă regăsesc în următorul fragment:
Care este, aşadar cel mai indicat curs al acţiunilor noastre? Este să menţinem la cel mai ridicat nivel libertatea individului de a achiziţiona proprietatea în moduri care să îi permită să decidă singur cum dispune de această proprietate. Pentru a face faţă şomajului, să eliminăm monopolul sindicatelor, plasele de siguranţă, inflexibilităţile pieţei muncii şi să fim pregatiţi, acolo unde şomajul rezidual persistă, să îi facem faţă local, să plasăm responsabilitatea politică şi umanitară asupra celei mai mici unităţi politice relevante.
Este acesta un program? Numiţi-l un nonprogram dacă vreţi, dar adoptaţi-l ca şi cum ar fi al vostru: Nu voi ceda mai multă putere statului! Nu voi ceda voluntar mai multă putere nimănui, nici statului, nici General Motors, nici preşedintelui de corporaţie… Îmi voi folosi puterea aşa cum cred de cuviinţă. Vreau să-mi trăiesc viaţa ca un om supus, dar supus lui Dumnezeu şi ascultător faţă de înţelepciunea strămoşilor mei, nu faţă de autoritatea adevărului politic născut ieri la cabinele de vot. Acesta este un fel de program, nu? Este, în orice caz, un program suficient să ţină dreapta ocupată, stânga la distanţă şi naţiunea liberă.
Alonewithothers's Blog 
Leave a comment