Genesis
-
d) “Ceasul” isprăvirii lucrării de mântuire Toate beneficiile intrării în odihna lui Dumnezeu sunt posibile doar după ce Domnul Isus a trecut prin acel “ceas” al suferinţei, al crucii, după ce Domnul a “isprăvit” lucrarea de mântuire, pentru ca să ofere viaţa veşnică tuturor celor ce cred în El. De ce însă textul din Genesa
-
c) Intrarea noastră în odihna lui Dumnezeu De la jertfirea reală, istorică, a trupului Fiului lui Dumnezeu pe cruce, de atunci este „Ziua mântuirii” (Isaia 49:8, 2 Cor. 6:2), dar aşteptăm încă ziua mântuirii: am fost răscumpăraţi, dar aşteptăm ziua răscumpărării trupurilor, a mântuirii depline (Ef. 1:14; 4:30; 1 Petru 1:5,9; etc.) la arătarea Domnului.
-
b) Odihna lui Dumnezeu Dumnezeu avea povara păcatului creaţiei Sale ce aştepta peste milenii, în istorie, să fie ridicată de pe inima Sa de Dumnezeu, să poată rămâne El neprihănit şi să socotească neprihănit pe cel ce crede în Fiul Său, Isus Hristos (Rom. 3:21-26). El este “Cel Îmbătrânit de zile” Care aştepta să se
-
Notă Am citit via Dănuţ Mănăstireanu prezentarea, de către un blogger evanghelic dar într-adevăr lucid (cât de greu am ajuns să alăturăm anumite atribute), a unei cărţi despre Sfinţii Părinţi, originea şi destinul cosmosului şi al omului. Pentru că păstrez încă anumite reminescenţe ale formatului teologiei răsăritene, care respinge monopolul epistemologiei scolastice apusene, dar care
-
Spre deosebire de cosmogoniile şi teogoniile mesopotamieme, creaţia din Geneza este o veritabilă reducţie mitologică, cu un larg simţ al libertăţii. În ochii cercetărului biblic contemporan, cu filiaţii în ştiinţele naturale, Geneza 1:1-2:3 pare a fi cosmologia antică cea mai apropiată de o viziune ştiinţifică, cel puţin aşa cum ne-o asumăm în momentul actual. W.
Alonewithothers's Blog 