June 2012
-
Ciudate vremuri am ajuns să trăim din moment ce mai toți admirăm estetic răul moral, personal, socio-politic. Dacă suntem puțin atenți la cum se iau premiile Oscar vom vedea că ele se iau azi nu atât pentru roluri de buni samariteni, cât pentru roluri de jockeri cruzi, duali sau multipli, complecși în cutele întunecoase, dar
-
Natura iubește inegalitatea și își păstrează fascinantul echilibru tocmai pe baza diferențelor dintre subiecții ei. Oamenii se nasc inegali nu doar în statură, greutate, zâmbet, forță și inteligență, ci și în mugurii care vor înflori mai târziu în ceea ce va deveni personalitatea umană: unii sunt mai expresivi, alții sunt mai reținuți/vicleni/prostuți/leneși/muncitori/ambițioși/certăreți/delăsători… Istoria curge laolaltă
-
În articolul ”The Rise of State Capitalism” din The Economist (ediția din 21 ianuarie 2012) se analizează sumar starea de aparentă sănătate și virilitate a economiilor statelor emergente – China, Brazilia, Rusia, India – în timp ce alte state se chinuie sub povara așa zisei crize sistemice a capitalismului. Coperta acelei ediții este emblematică: un
-
Iată un alt exemplu al almagalmării atributelor contradictorii din vremurile noastre: Într-o societate ce își clamează evoluția și supremația față de orice o precedă istoric, una care se bazează pe dialog, raționalitate și disponibilitate critică, am cam ajuns să ne educăm copiii cu crezul învechit al lui Mussolini: I am not to be contradicted, because
-
Nimic nu mai e ceea ce părea a fi! Împrumutul de atribute și substanțe pare a topi orice referință ”tare”, care dă sens limbajului. Iată un exemplu cules din fagurele de miere otrăvită al discursurilor despre suferința umană. Un intelectual de rasă își justifică ”de-convertirea” de la creștinism prin apelul la cantitatea apăsătoare de suferință
Alonewithothers's Blog 