A picture is worth a thousand words!
01. Racial Discrimination?
a
02. Politically correct?
s
03. White Supremacy?
m
04. Correctness Gone Wrong?
d
05. Everybody Happy?
Note: pictures are from Robert Anderson’s web page on Saatchi Gallery UK.
interesante si sugestive poze. dar in ce consta fericirea de la ultima? religia? :))
Când nu mai ai în ce crede sau nu îţi mai este îngăduit să afirmi şi să crezi în ceva, pentru că astfel ai ofensa pe cel care nu crede la fel, atunci, cu o astfel de “igienă a minţii”, ai ajunge la fericirea vidă.
Dacă fericirea sugerată de ultima imagine se referă la religie, este posibil să ai dreptate. Sau poate că nu. Cine poate da un astfel de verdict? 🙂
era o intrebare la care asteptam un raspuns. credeam ca stii ce reprezinta/sugereaza obiectele din poze, din moment ce le publici. sau macar ai propria interpretare!
in caz contrar: de ce le-ai publicat? sa te lauzi cu ele? :))
te intrebam daca ultima se refera la religie deoarece personal sunt atee! caz in care simbolul devine un nonsens.
dar mi-a mai venit acum o noua varianta: OMUL! a ajuns sa se cunoasca pe el insusi! ei, ce zici?
poate am nimerit unde nu trebuie… mereu ma bag in chestii complicate crezand mai mult decat se afiseaza aparent :))
Din câte îmi pot da seama, nu te mulţumeşte fericirea tâmpă a corectitudinii politice şi cauţi niscaiva răspunsuri.
Cred că imaginile sunt foarte sugestive, la nivel de simbol (definit ca ceva ce ţine loc de altceva). Un principiu fundamental de interpretare a imaginilor este corelarea lor sintactică (relaţiile stabilite între componentele imaginii/imaginilor) cu semantica lor (semnificaţia care se stabileşte utilizând enciclopedia înţelesurilor din spaţiul cultural din care face parte cel care interpretează).
Aşadar, simbolul convieţuirii unor oameni diferiţi (ceştile de culori diferite) este utilizat în maniere care ţin de anumite concepţii întâlnite în practica socială şi culturală (1. discriminarea rasială, 2. discriminarea pozitivă, corectă politic, 3. supremaţia albă şi 4. excesul corect politic).
Ultima imagine eu aş interpreta-o în fluxul imaginilor precedente. Pentru că trăim într-o pluralitate de idei, opinii, credinţe, atunci când afirmi ceva, orice ar fi acel ceva, cineva trebuie să se simtă “ofensat”. Dar atunci când taci, nu se mai simte nimeni discriminat, chiar dacă tu eşti cel ofensat prin tăcerea care ţi s-a impus.
Interpretările multiple sunt posibile dar analogiile suportă cele mai mari riscuri de alunecare de la interpretare la pură speculaţie, care ţine de un joc hermeneutic pe care nu mi-l permit.
revin pt ca m-ai tratat exact ca pe o proasta si asta ma deranjeaza! nu ti-am cerut explicatia primelor poze ale caror interpretare este clara, ti-am solicitat intererpretarea ultimei poze! trist raspuns ai oferit in sfarsit la poza mult disputata, negru si tipic unui om deznadajduit!
scuze pt vizite!
Poate ca imaginea sarpelui ar trebui inlocuita cu imaginea unei mimoze. 🙂
Eu unul n-am inteles: cine e totusi omul deznadajduit?