Inhabitatio Dei
-
Nu știu de ce în anumite comunități este foarte greu de evitat extremele unei superiorități vecine cu aroganța sau ignoranța valorizată ca virtute. Foarte multe comunități eclesiale stau mărturie bolii neacceptării intelectualilor doar pentru simplu fapt că aceștia nu sunt predispuși la loialitate oarbă și, deci, sunt elemente străine, periculoase, ”dușmani ai poporului” (evanghelicii români…
-
Turma aristocraților sau de ce Nietzsche are dreptate chiar și atunci când greșește A fi banal, comun, obișnuit, miroase rău, zicea Fr. Nietzsche. Plebea are o moralitate de turmă, un instinct al condamnării aristocraților, o hermeneutică răsturnată a valorilor: impotența devine bunătatea inimii, lașitatea devine smerenie, supunerea devine ascultare, moleșeala devine răbdare, incapacitatea de răzbunare…
-
Oricâtă vorbărie am produce/consuma în mediul virtual, cuvintele și ideile gonflabile par a se lovi de realitatea nervilor, a sângelui și cărnii care-și reclamă împărăția. Simetriile rafinate ale cunoașterii și trăirii atât de estetice ale epocii noastre sunt estompate imediat de imensa monotonie a … căderii în ispită. Parcă nicio epocă în istorie nu e…
-
Despre câteva dintre patologiile fundamentaliștilor creștini am vorbit cu o altă ocazie (Sclavii credinței), rămânând dator cu întoarcerea reflectorului către cealaltă parte, cea a liberalismului ”creștin” și a bolilor pe care acesta le ascunde sub epiderma sa emancipată. De fapt, în seria de articole Credința fără iluzii am urmărit și comentat cartea lui Andrew Byers,…
-
Fluxul de imagini pe care le producem și reproducem într-o mișcare continuă, neobosită (a se vedea industria imaginilor ”homemade” de pe Facebook), trădează ceva din temerile noastre cele mai intime: vrem să fim vizibili pentru că altfel nimeni nu știe de existența noastră. Ochiul nostru devine un instrument de relaționare socială, filtru igienic sau nu…
Alonewithothers's Blog 