libertate
-
Exordiu “S-a stricat ceva în creierul acestui popor!” spunea zilele trecute Neagu Djuvara. Curat murdar! Mare dreptate are “boierul” român, venerabil exponent al poporului pe care-l compătimeşte (deh, ironică circularitate fatalistă)! Alături de el empatizează şi alţi “aristocraţi” ai gândirii, ca de exemplu Emil Constantinescu, Zoe Petre, Mircea Dinescu şi mulţi alţii. Observând teatrul absurd
-
Pe lângă multitudinea de documentare “paranoice” şi “conspirative” pe care le-am văzut pe piaţă, am găsit unul care ţine de simplul şi banalul bun simţ. In Debt we trust cuprinde, în cheie ironică, chintesenţa “libertăţii” maselor, atât de “bine educate” încât fac confuzia grosolană între libertate şi puterea de cumpărare. Explicând grosso modo cauzalităţile economice
-
Printre lecturile mele de filosofie politică, am dat peste un citat al cunoscutului publicist conservator William F. Buckley. Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, cel puţin, mă regăsesc în următorul fragment: Care este, aşadar cel mai indicat curs al acţiunilor noastre? Este să menţinem la cel mai ridicat nivel libertatea individului de a achiziţiona
-
Îndoctrinarea în numele libertăţii Într-un număr din National Geographic, ediţia română, dedicată lui Charles Darwin (februarie 2009, dacă nu mă înşel), editorialistul îşi aduce aminte cu o mândrie şi superioritate suspectă de libertatea şi privilegiul nespus pe care l-au avut copiii românilor din epoca comunistă de a studia evoluţionismul în şcoli. Astfel de situaţii paroxiste,