July 2013
-
Îmi aduc aminte că în adolescență am avut o conversație cu mama mea referitoare la cât de plictisitoare mi se părea un anume ritual casnic. “Ce e aia plictis? Nu știu de așa ceva în viața mea. Pune mâna și dă-i drumul!” Dincolo de anecdocticul situației sau de încercarea mea de negociere a structurilor de
-
Bobby McFerrin are în ultimul său album un blues ca la mama acasă și multe alte noutăți vechi! I couldn’t do anything without faith. I couldn’t open up my eyes, I couldn’t walk, I couldn’t speak, I couldn’t sing.” – Bobby McFerrin Bobby McFerrin surprises us again, bringing it all back home with his new album, spirityouall.
-
Interesantă mutație în istoria gândirii politice: de la paternalismul regelui și al lui Dumnezeu am ajuns azi la paternalismul guvernamental, birocratic. În plină eră seculară și a mantrei ”be yourself/not normal/rebellious” am ajuns să îmbrățișăm mesianismul politic și obediența față de guverne, curți de justiție și trenduri. (apropo, oare de ce nu se aplică minimalismul
-
Oare de ce oameni ca Jimi Hendrix au fost excelenți comunicatori ai dezastrului moral, ai urâtului social, ai insipidului colorat artificial, dar au eșuat lamentabil în a oferi o soluție, un model de viață/gândire/simțire? De ce rolurile cele mai reușite sunt cele ale personajelor malefice? De ce azi filmele și cântecele cele mai populare sunt
Alonewithothers's Blog 