De citit (mai ales de către cei cu formaţie ştiinţifică) What Came First in the Origin of Life? New Study Contradicts the ‘Metabolism First’ Hypothesis:
ScienceDaily (Jan. 9, 2010) — A new study published in Proceedings of National Academy of Sciences rejects the theory that the origin of life stems from a system of self-catalytic molecules capable of experiencing Darwinian evolution without the need of RNA or DNA and their replication.
The research, which was carried out with the participation of Mauro Santos, researcher of the Department of Genetics and Microbiology at Universitat Autònoma de Barcelona (UAB), has demonstrated that, through the analysis of what some researchers name “compound genomes,” these chemical networks cannot be considered evolutionary units because they lose properties which are essential for evolution when they reach a critical size and greater level of complexity.
Articolul din Science Daily poate fi citit AICI, iar întreg studiul poate fi lecturat AICI.
Recunosc că sunt un profan în biologie moleculară, dar s-ar părea că mândria prometeică a evoluţioniştilor este mult mai clară decât problema apariţiei vieţii. Nu mă mulţumesc multe dintre explicaţiile creaţioniste, dar cred că în această privinţă presiunea explicaţiilor şi a argumentărilor cade asupra naturaliştilor. Sunt încrezător în capacitatea ştiinţei de a se elibera/proteja de atât de periculoasele prejudecăţi ideologice, indiferent de unde ar proveni ele. 🙂
Alonewithothers's Blog 
Sau cum a zis cineva “Nu am destula credinta ca sa fiu un ateu”. Nici pe mine nu ma multumesc multe din teoriile creationiste in afara de una care se pare ca nu are egal si care incepe asa:
” La inceput Dumnezeu……………………..”
Stima.
” Sunt încrezător în capacitatea ştiinţei de a se elibera/proteja de atât de periculoasele prejudecăţi ideologice, indiferent de unde ar proveni ele.” Stiinta fara aripa ocrotitoare a puterii este imposibila. Iar puterea se foloseste de stiinta pentru a-si justifica existenta. In plus popularizarea stiintei nu e stiinta. E publicizare. Cu toate tarele de rigoare, imposibilitatea comunicarii limbajului supraspecializat si mai ales inductia vanitatii filosofilor stiintei.
E muuuuuuuuuuuuuult mai complicat.
Desigur, din ce în ce mai mult cunoaşterea este pusă în “folosul” puterii, al guvernării. Chiar Fr. Bacon ne-a învăţat că ” cunoaşterea înseamnă putere”. Ne-a demonstrat-o foarte clar J. Fr. Lyotard în Condiţia postmodernă: exerciţiul cunoaşterii, al cercetării academice, este supus exigenţelor finanţării guvernamentale.
Dar pot uza măcar de speranţa utopică, pusă în limbajul de lemn al unui pozitivism neutru axiologic (atât cât poate fi el “neutru”), că totuşi comunitatea ştiinţifică cenzurează aberaţiile şi prejudecăţile ideologice din spaţiul explicaţiilor ştiinţifice, “indiferent de unde ar proveni ele”. Undeva, totuşi, oamenii de credinţe şi valori diferite, trebuie să comunice, să uzeze de o semantică comună, atât cât poate fi ea oferită. Ori o astfel de mathesis universalis este revendicată în spaţiul public contemporan de către ştiinţă (academică, populară, etc.). 🙂
comunitatea ştiinţifică nu mai cenzureaza nimic. a invatat sa colaboreze cu oricine ii mai livreaza resurse pentru a-si “manca unghiile”.
chiar aceasta utopie teleologica a stiintei a devenit ideologie. stiinta nu poate da niciun raspuns elocvent existentei, in afara de a dumiri miscari si pozitii.
cat despre semantica comuna… sper ca niciodata, in vecii vecilor, aceasta speranta sa nu fie in gradina stiintei. limbajul stiintific este cod-masina nici intr-un caz limbaj uman.