Astăzi am fost martorul unei coincidenţe bizare: dimineaţă am predat un text al lui Karl Popper, cel despre natura dictaturii, societatea deschisă şi rolul criticii în democraţie, iar la amiază am auzit de acuzaţia de rasism, adusă unui rafinat şi foarte diplomat intelectual român, actualul ministru de externe.
Iată pasajul problematic:
„Avem nişte probleme fiziologice, naturale, de infracţionalitate în sânul unora dintre comunităţile româneşti, în special în rândul comunităţilor cetăţenilor români de etnie romă”, a spus Baconschi, joia trecută, după o discuţie cu secretarul de stat francez pentru Europa, Pierre Lellouche.
Din câte observ, aici este exprimată o realitate evidentă, nicidecum o valorizare discriminatorie şi ofensatoare. Sunt şi eu curios dacă şi cum s-au coagulat energiile ONG-urilor (care vituperează acum împotriva “rasistului”) pentru a schimba realitatea nefastă a comunităţii rome. Faptul că vrem să coafăm realitatea cu dulcegării corecte politice nu schimbă deloc soarta oamenilor în cauză ci, dimpotrivă, poate da măsura cinismului şi ipocriziei celor care le apără cauza atât de ceremonial.
Sunt însă intrigat faţă de răsturnarea teribil de ironică adusă de corectitudinea politică. Răzbunând o istorie nedreaptă şi sângeroasă, în numele unei libertăţi şi a unui respect care se impun cu ajutorul miliţiei gândirii, minorităţile dictează şi suprimă libertatea de expresie a oricăruia care le contestă dreptul suveran de a eticheta cine este sau nu politicos, respectuos, demn de încredere. Iar mijloacele de comunicare în masă nu doar că masifică gusturile, dar şi favorizează parcă diferenţierile epatante, reclamările care mai de care mai bizare şi chiar abuzive. Igiena minţii, aşa cum ar fi trebuit să fie raportarea noastră faţă de avatarurile diferenţei, devine o miliţie a minţii, o înregimentare deloc politicoasă, realizată tocmai în numele politeţii faţă de celălalt.
Dacă toate afirmaţiile sunt la fel de legitime şi adevărate, atunci orice persoană care are păreri ferme şi îndrăzneşte să le susţină devine automat un rasist, homofob, maniac periculos pentru seninătatea tâmpă a celor fără convingeri. Orice formă de adevăr, fie el şi parţial, secvenţial, falsificabil, este interzis de dragul unui relativism acuzator faţă de orice părere care îi surpă statutul absolut. Decesul adevărului permite aberaţiile inchizitoriale faţă de cel care întredeschide ochii să discearnă între sens şi nonsens, realitate şi imaginaţie, simplă opinie şi fapt dovedit.
Trist poate, dar mania corectitudii politice într-o epocă a libertătii de expresie dă seama de dorinţele autoritariste, adânc înrădăcinate în natura încăpăţinată a omului, de a-l face pe celălalt să tacă.
P. S.
Tematica corectitudinii politice este atât de vastă şi actuală încât se merită a fi studiată şi disecată cu multă atenţie. Ea însă stă drept mărturie a derivei omului contemporan: încercarea de a îndrepta erorile unei tiranii cu aberaţiile unei alte dictaturi. Se dovedeşte astfel că linia echilibrului, a liniei de mijloc a grecilor antici (mesotes) este un ideal demn de pus în vitrina conceptelor filosofice, greu însă de regăsit în vieţile concrete ale oamenilor.
Până la o proximă abordare a corectitudinii politice, recomand lectura nu doar a Corectitudinii morale a lui Jean Sevilla sau Noua toleranţă, scrisă de Josh McDowell şi Bob Hostetler, traduse în limba română, ci şi un interesant studiu al lui Frank Ellis – Political Correctness and the Ideological Struggle: from Lenin and Mao to Marcuse and Foucault.
Pe lângă ilustraţiile lui Robert Anderson, sugestive pentru filosofia corectitudinii politice, recomand şi următorul articol:
Astăzi, ministrul de externe Teodor Baconschi a fost acuzat de… rasism. Un scriitor creştin care a vorbit în atâtea rânduri despre puterea integratoare a iubirii şi despre vocaţia transformatoare a credinţei – acuzat că s-ar plasa în descendenţa ideologiei celui de-al Treilea Reich. Să râzi? Să te revolţi? De ce, până la urmă, această mică tevatură? Pentru că a minstrul făcut o declaraţie rapidă, uzitând o figură de stil impenetrabilă pentru vigilenţii de serviciu ai organizaţiilor Accept & co…
Alonewithothers's Blog 