Am găsit un exerciţiu de Pop Philosophy, o vulgarizare relativ corectă a unor sisteme filosofice.
Se pare că am ajuns la sinteza sintezelor (sau hiper-sinteză, ca să folosesc aparatul generator de cuvinte sofisticate al lui Gilles Lipovetsky), la supleţea vandabilă a filosofiei, machiată de un marketing pretenţios. Prezentată în aceste forme atractive, să nu ne mirăm atunci când filosofia va ajunge sursă de butaforii “profunde” cu care ne vor complexa Gigi Becali, Madonna, etc.
Să fie acesta un model de exerciţiu care prefigurează secvenţa în care Neo, eroul din Matrix, conectat la enciclopedia virtuală a unui computer, învaţă instant istorii milenare?
…
Top 10 cele mai ciudate filosofii din lume
Cu toate ca numarul acelora care considera filosofia o preocupare inutila si o pierdere de timp este, din nefericire, mare, aceasta stiinta a fost dintotdeauna un foarte bun mijloc de analizare si clasificare a vietii si a obiceiurilor noastre. Fie ca ne dam sau nu seama, prin natura noastra, ne face o anumita placere sa ne punem intrebari fara raspuns si sa ne angajam cu noi insine in dezbateri a caror finalitate si concluzie – aparent – nu exista. De-a lungul istoriei, o parte a acestor cugetari au ajuns sa imbrace forme oficiale de sisteme, dogme sau cai spirituale. In randul lor, cateva au sens si ofera, intr-adevar, idei captivante asupra carora orice intelect s-ar opri sa mediteze, dar altele par complet rupte de realitate. Asa cum marele Cicero (filosof la randul sau) spunea in urma cu 2000 si ceva de ani, “Nu exista nicio afirmatie atat de absurda incat sa nu se gasesca un filosof care sa o faca”. Iata lista celor mai bizare zece filosofii inventate de-a lungul timpului.
10. Idealismul – spiritul bate materia!
Orientare fundamentala in filosofie, principala caracteristica a idealismului este aceea de a i se opune materialismului, prin solutia pe care o propune in cazul raportului dintre spirit si materie. Gruparile filosofilor idealisti considera astfel spiritul ca fiind primordial, natura realitatii bazandu-se pe ratiune si idei. Orientarea idealista plaseaza materia pe un loc secund, dependent de spirit, iar in unele cazuri chiar respinge cu totul existenta materiei. In cadrul acestui curent, tot ceea ce exista si percepem, apare pe cale de consecinta a fiintarii spiritului. Ramura obiectiva a idealismului considera ca entitatea primordiala, spiritul, este extern si independent de constiinta individuala, iar cealalta, ramura subiectiva, sustine ca esenta lumii imbraca exclusiv forma spiritului si tot ce contine realitatea care ne inconjoara reprezinta numai produsul constiintei individuale careia omul ii este condamnat.
Cei mai importanti filosofi care au cochetat cu idealismul:
-
Platon (428/427 – 348/347 i.Hr.)
-
Gottfried Leibniz (1646 – 1716)
-
Immanuel Kant (1724 – 1804)
-
Georg Wilhelm Friedrich Hegel (1770 – 1831)
-
Arthur Schopenhauer (1788 – 1860)
9. Nativismul – 1+1 fac 2, o stie toata lumea
Avandu-si radacinile in psihologie, curentul filosofic nativist avanseaza ideea conform careia mintea umana se naste si este gata incarcata, de la bun inceput, cu idei, ratiune si cunoastere. Optica nativista a aparut drept ca o reactie opusa ideii filosofilor englezi empiristi John Locke (1632 – 1704) si David Hume (1711 – 1776), care decretau mintea umana drept o entitate “tabula rasa”, o foaie alba sau un burete uscat, dispunand de eventualitatea imbibarii ulterioare cu experiente si cunostinte, de-a lungul vietii individului. Teoria nativista atesta ca noi, oamenii, cunoastem de la bun inceput adevaruri matematice elementare, ca de exemplu cazul 1+1=2, precum si adevarul despre Divinitate. In cadrul nativismului se vorbeste despre posibilitatea ca unele concepte ce nu pot fi suplinite prin experienta, asa cum este cauzalitatea, trebuie sa existe anterior oricaror interactiuni alte individului cu viata, si deci trebuie sa fie innascute si ereditare.
Cei mai importanti filosofi care au avut idei ce pot fi considerate nativiste:
-
René Descartes (1596 – 1650)
-
Gottfried Leibniz (1646 – 1716)
8. Animismul – si copacii au suflete, nu-i asa?
Animismul sustine ca atunci cand ne referim la notiunea de suflet sau de spirit, nu ar trebui sa ne limitam la a crede ca aceasta este o caracteristica strict umana si, eventual, animala. Ci, dimpotriva, si obiectele, fie ele pietre, plante, fulgere sau munti, ar trebui percepute ca fiind insufletite. Multi critici considera, in mod eronat, ca animismul s-a dezvoltat numai in acele culturi ale caror societati nu au fost construite pe socluri ale stiintei, ratiunii si matematicii. Este adevarat – curentul animist este stravechi si a aparut ca un rezultat al gandirii omului primitiv care a incercat sa dea un sens lumii, in sens religios, prin personificarea obiectelor si a fenomenelor naturale. In prezent, animismul este prezent, intr-o varietate de forme de expresie si manifestare, la majoritatea popoarelor tribale ale lumii, insa a jucat un rol fundamental si in religiile mari, precum hinduismul si budismul. De altfel, astazi, sincretismul religios dintre budism si shintoism face ca Japonia sa fie tara cu cei mai multi animisti din lume, marea majoritate a japonezilor crezand in acest curent.
Cei mai importanti ganditori care au avut idei de natura animista:
- Platon (428/427 – 348/347 i.Hr.)
- Aristotel (384 – 322 i.Hr.)
- Georg Ernst Stahl (1659 – 1734)
- Friedrich Schelling (1775 – 1854)
7. Atomismul logic – lumea e simpla… si logica
Popularizat de Bertnard Russel (1872 – 1970) la inceputul secolului XX, deodata cu dezvoltarea filosofiei analitice, acest curent filosofic se sprijina pe teoria conform careia lumea consta din “fapte” logice (sau “atomi”) care nu pot fi subdivizate. Asemenea nativismului, si atomismul logic a aparut sub forma unei reactii, de aceasta data la ceea ce se numea “holism logic”: credinta ca lumea opereaza in asa fel incat partea nu poate fi cunoscuta fara cunoasterea prealabila a intregului. Principiul fundamental al atomismului logic este acela ca lumea contine “fapte”. Acestea sunt structuri complexe constand din obiecte, carora li se adauga “judecati” (credinte), aflate in relatie cu faptele si care, prin aceasta relatie, pot fi adevarate sau false. Atomismul logic sustine ca toate adevarurile sunt dependente de un strat de fapte atomice si ca lumea este alcatuita din fapte extrem de simple, usor de inteles.
Cei mai importanti exponenti ai atomismului logic:
- Bertnard Russel (1872 – 1970)
- Ludwig Wittgenstein (1889 – 1951)
- Rudolf Carnap (1891 – 1970)
6. Deconstructivismul – cititorul nostru, regele nostru
Denumita astfel de filosoful francez Jacques Derrida (1930 – 2004), teoria deconstructivista sustine, in estenta, ca observarea unui fragment oarecare de text este lipsita de orice rost. Acest concept urmareste insemnatatea unui text in sensul desfiintarii opozitiilor pe baza carora este aparent fundamentat si in sensul demonstrarii complexitatii ireductibile, instabile si imposibile a fundamentelor sale. Deconstructia incearca sa demonstreze ca niciun text nu este un tot armonios, ci contine mai multe intelesuri contradictorii si ireconciliabile; ca orice text are mai multe interpretari pe care el insusi le leaga si a caror incompatibilitate este nereductibila. De aceea, o citire interpretativa nu poate depasi un anume prag in ceea ce priveste valoarea de adevar a textului, cititorul fiind cel care decide in ultima instanta intelesul lecturii, si nu textul in sine. Altfel spus, niciun text nu poate transmite la modul pur obiectiv si absolut o informatie.
Cei mai importanti ganditori care au influentat deconstructivismul:
- Martin Heidegger (1889 – 1976)
- Sigmund Freud (1856 – 1939)
- Friedrich Nietzsche (1844 – 1900)
- Jacques Derrida (1930 – 2004)
Restul topului îl găsiţi pe Descoperă.
Alonewithothers's Blog 