Este salutară descoperirea trecutului atâta timp cât ea nu se transformă într-o boemă stilizare a melancoliilor, ca refuz şi inadaptare la prezent. Tocmai de aceea încerc să citesc cu ambii ochi (unul al dorinţei imagologice şi celălalt al criticii contemporane) mediatizata şi elitista dorinţă de a (re)valoriza Bucureştiul ante şi interbelic.
Oricum, o invitaţie la lectura unei cărţi scrise de Ioana Pârvulescu este un act de prozelitism al hedonismului cel mai rafinat. 🙂
As fi foarte recunoscatoare daca mi-ai putea da link-ul la aceasta carte in format audio, intr-u cit n-am posibilitate s-o gasesc sau s-o cumpar.
Îmi pare rău dar efectiv nu am cum să te ajut.
Acest blog e super tare ,misto ,malefic .
MERITA NOTA 10 CU FELICITARI
Oau, “malefic”… Încep să-mi recitesc articolele şi o să încerc să le exorcizez de ceea ce pare “malefic” 🙂
Mulţumesc pentru aprecieri.