… tot ceea ce apărăm sau distrugem ar fi nu doar eronat, ci şi înfricoşător de iluzoriu?Artificiile retorice cu care ne apărăm erorile sunt jucăriile preferate ale inteligenţei noastre suspicioase asupra a orice, cu excepţia propriei existenţe. Până şi modeştii relativişti nu lasă loc de eroare în propria judecată.
Iată ce spune cineva din zilele noastre despre natura umană, lucruri care ne-au fost spuse prin Biblie de câteva milenii, dar pe care le-am găsit “oprimante”, “învechite”, “reacţionare” (ca opus al “progresismului”).