September 2011
-
Notă: Seria de articole ce comentează conținutul cărții lui A. Byers a început cu analiza câtorva rădăcini ale cinismului creștinismului de duzină, înțeles ca o reacție la idealismul, religiozitatea, adicția experienței (1. cinismul nostru cel de toate zilele – prima parte)), anti-intelectualismul și irelevanța culturală a ceea ce putem numi Pop-Christianity (partea a doua)), continuând apoi cu
-
Cum și de ce devenim cinici? Se întâmplă ca abundența informațiilor să ne transforme în albii secate de vitalitate și de încredere. Dar oricât de paradoxal ar părea și oricât de greu ne-ar fi să recunoaștem, până la urmă voința este cea care se folosește de cunoaștere în protejarea propriilor edificii (comoditate, control) și nicidecum