And now we are witnessing a transformation. A true opium of the people is a belief in nothingness after death – the huge solace of thinking that our betrayals, greed, cowardice, murders are not going to be judged… [but] all religions recognize that our deeds are imperishable (Czeslaw Milosz, The Discreet Charms of Nihilism, The New York Review of Books, November 19, 1998).
Paradoxuri (Opiu pentru popor – 2)
2 responses to “Paradoxuri (Opiu pentru popor – 2)”
-
[…] un mesia al rațiunii e stinsă de întunericul perfid în care ne atrage, asemenea unui vacuum, credința atee. ”Excesul” de rațiune cauzează întotdeauna efectul pervers al mutilării și repulsiei […]
-
[…] aceleași calități care sunt aplicate celor cât se poate de religioși! – a se citi și remarca lui Czeslaw Milosz din The Discreet Charms of […]
Leave a comment