August 2009
-
Obosit de oferta muzicală “creştină” de pe piaţa hiper-saturată de Matt Redman, Delirious & Co., am simţit nevoia unui muzician foarte fresh în stil, sensibil în emoţiile pe care le provoacă şi profund în textul muzicii sale. Aşa l-am descoperit pe Jeremy Riddle şi albumul său The Now and Not Yet. Sound-ul puţin gălăgios al
-
Schiţă pentru o nouă perspectivă asupra istoriei filosofiei Protagoniştii şcolii sociologice franceze de istorie a filosofiei greceşti antice, Jean Pierre Vernant şi Marcel Dettienne insistă asupra cadrului social în care s-a iniţiat gândirea filosofică la vechii greci, discutând asupra trecerii de la cuvântul magico-religios, cuvânt oracular, al revelaţiei, organic legat de forma societală a regalităţii,
-
3. Modernitatea târzie – Tirania semnului 3.1. Filosofia actuală îşi pune o nouă problemă: dacă putem comunica. Gânditorul modernităţii târzii va răspunde ferm: putem comunica! La urma urmei, acesta ar fi cam singurul lucru ferm care ne-a rămas. Lumea este acum văzută ca fiind alcătuită din semne. Limba este adăpostul fiinţei spunea M. Heidegger. Prin
-
2. Modernitatea – Semnul supus ideii 2.1. În epoca modernă moştenirea parmenidiană este interpretată în mod idealist poate cel mai explicit de către Descartes şi Hegel: cogito (noein) ergo sum (einai)! Dar acum se creează o ruptură atât de adâncă încât cel ce gândeşte (subiectul) pierde pe cel ce este gândit (obiectul). Toma D’ Aquino
-
Schimbările paradigmatice ce sunt analizate în interiorul continuităţii istorice confirmă inegalitatea filosofemelor de la: (1.) supremaţia Lucrului în epoca antică spre (2.) cea a Ideii în modernitate şi ajungând la (3.) dominaţia Semnului ca instituţie a sensului în postmodernitate. 1. Antichitatea – semnul supus lucrului 1.1. Lucrul instituie ideea şi semnul. Fragmentul substanţial substituie fragmentul
Alonewithothers's Blog 