Se întâmplă să trecem prin Paștele anonim și anesteziat cu pași repeziți și buimaci, fără să realizăm că astfel ratăm întâlnirea cu Cel pe care Îl acuzăm că ne-a părăsit. Oare cum ar arăta lumea fără Paște?
Fără Paște am fi rămas
- în ipocrizie față de noi înșine, față de alții și față de Dumnezeu:
Noroadele cari mergeau înaintea lui Isus şi cele ce veneau în urmă, strigau: ”Osana Fiul lui David! Binecuvîntat este Cel ce vine în Numele Domnului! Osana în cerurile prea înalte!” (Matei 21:9, sublinierea mea)
Preoţii cei mai de seamă şi bătrânii au înduplecat noroadele să ceară pe Baraba, iar pe Isus să-L omoare. Dregătorul a luat cuvîntul, şi le -a zis: ,,Pe care din amîndoi voiţi să vi -l slobozesc?” ,,Pe Baraba”, au răspuns ei. Pilat le -a zis: ,,Dar ce să fac cu Isus, care se numeşte Hristos?” ,,Să fie răstignit”, i-au răspuns cu toţii. Dregătorul a zis: ,,Dar ce rău a făcut?” Ei au început să strige şi mai tare: ,,Să fie răstignit!” (Matei 27:20-23, sublinierile îmi aparțin)
- robi în legăturile religiei:
Isus a strigat iarăşi cu glas tare, şi Şi-a dat duhul. Şi îndată perdeaua dinăuntrul Templului s-a rupt în două, de sus până jos, pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat, mormintele s-au deschis şi multe trupuri ale sfinţilor care muriseră, au înviat. (Matei 27:50-53, sublinierea mea)
- cu o capitulare fatalistă în fața morții
Astfel dar, deoarece copiii sunt părtaşi sângelui şi cărnii, tot aşa şi El însuşi a fost deopotrivă părtaş la ele, pentru ca, prin moarte, să nimicească pe cel ce are puterea morţii, adică pe diavolul,şi să izbăvească pe toţi aceia, care prin frica morţii erau supuşi robiei toată viaţa lor. (Evrei 2:14-15, sublinierea mea)
- cu o conștiință apăsătoare, fără posibilitatea iertării, a înnoirii:
Dar Cristos a venit ca Mare Preot al bunurilor viitoare, a trecut prin cortul acela mai mare şi mai desăvârşit, care nu este făcut de mâini, adică nu este din zidirea aceasta; şi a intrat, odată pentru totdeauna, în Locul prea sfânt, nu cu sânge de ţapi şi de viţei, ci cu însuşi sângele Său, după ce a căpătat o răscumpărare veşnică. Căci dacă sângele taurilor şi al ţapilor şi cenuşa unei vaci, stropită peste cei întinaţi, îi sfinţeşte şi le aduce curăţirea trupului, cu cât mai mult sângele lui Cristos, care, prin Duhul cel veşnic, S-a adus pe Sine însuşi jertfă fără pată lui Dumnezeu, vă va curăţi cugetul vostru de faptele moarte, ca să slujiţi Dumnezeului cel viu! (Evrei 9:11-14, sublinierea mea)
- cu o viață nenorocită, redusă la dimensiunile unei cauzalități pur biologice:
Dacă nu este o înviere a morţilor, nici Cristos n-a înviat. Şi dacă n-a înviat Cristos, atunci propovăduirea noastră este zadarnică, şi zadarnică este şi credinţa voastră. Ba încă noi suntem descoperiţi şi ca martori mincinoşi ai lui Dumnezeu; fiindcă, am mărturisit despre Dumnezeu că El a înviat pe Cristos, când nu L-a înviat, dacă este adevărat că morţii nu învie. Căci, dacă nu învie morţii, nici Cristos n-a înviat. Şi dacă n-a înviat Cristos, credinţa voastră este zadarnică, voi sunteţi încă în păcatele voastre, şi prin urmare şi cei ce au adormit în Cristos, sunt pierduţi. Dacă numai pentru viaţa aceasta ne-am pus nădejdea în Cristos, atunci suntem cei mai nenorociţi dintre toţi oamenii! (1 Cor. 15:13-19, sublinierea mea)
- și fără posibilitatea restaurării creației:
De asemenea, şi firea aşteaptă cu o dorinţă înfocată descoperirea fiilor lui Dumnezeu. Căci firea a fost supusă deşertăciunii – nu de voie, ci din pricina celui ce a supus-o – cu nădejdea însă, că şi ea va fi izbăvită din robia stricăciunii, ca să aibă parte de slobozenia slavei copiilor lui Dumnezeu. Dar ştim că până în ziua de azi, toată firea suspină şi suferă durerile naşterii. Şi nu numai ea, dar şi noi, care avem cele dintâi roade ale Duhului, suspinăm în noi, şi aşteptăm înfierea, adică răscumpărarea trupului nostru. (Romani 8:18-23, sublinierea mea)
Dar oare cum ar arăta lumea dacă ar înțelege și accepta realitatea Paștelui, a morții și învierii Domnului? Cu siguranță că ar fi o altfel de lume, mult diferită de cea în care ne zbatem acum!
Ferice dar de cei care nu trec pe lângă (pesach) Paște!
Alonewithothers's Blog 