Când joci moralitatea la zaruri
Observ foarte multe aprecieri pentru Kervokian, “enervantul patologic”, traduse sub forma: “omul are o cauză, o convingere şi luptă pentru ea”. Ciudată opţiune pentru un public cultivat, care nu apreciază pe cei ce au convingeri puternice în ocrotirea şi slujirea vieţii, dar se proşterne cu încântare în faţa unui om care are convingerea pusă în slujba morţii. Să fie aceasta dovada unui nihilism şi a unei opţiuni filosofice bine închegate?
Simulacrul pare a-şi găsi din plin locaşul în unele retorici şi practici contemporane. Cruţarea de la suferinţe mizerabile şi compasiunea sunt parfumurile propagandistice care acoperă filosofia “calităţii vieţii”, background-ul conceptual al susţinătorilor eutanasiei. Fericirea generală a societăţii noastre, excitată şi hiperdezvoltată, nu trebuie pângărită cu letargii şi suferinţe amare! Barbarismul pedepsei cu moartea din anumite societăţi subdezvoltate ale epocii noastre este fin prelucrat filosofic şi estetic cu moartea la comandă din ţările dezvoltate. Oare nu cumva unele crime (acţiuni prin care se intervine conştient în cursul unei vieţi umane, curmând-o) se pot justifica doar pentru că se apelează profesionist la un marketing mai performant decât cel al “barbarilor”?!? Evident, multe crime se fac în numele unui ideal, numai că în cazul nostru idealul e mai bun pentru că e vorba de calitatea vieţii. Însă despre ce calitate şi ce viaţă mai poţi vorbi când pacientul e mort? Vorba lui G. Carlin, comediantul care ştie cel mai bine să spună lucrurile pe nume şi totuşi să le înţeleagă exact pe dos:
And dead people give less than a shit about the sanctity of life. Only living people care about it so the whole thing grows out of a completely biased point of view. It’s a self serving, man-made bullshit story. (George Carlin – Sanctity of life)
Înlocuiţi sintagma sanctity of life cu quality of life şi veţi obţine un efect retoric nedorit de unii, dar ironic şi amuzant pentru alţii.
Totodată, observ că reciclarea şi neintervenţionismul ecologist postmodern au un foarte ciudat revers, cel al intervenţionismului în cursul natural al vieţii umane. Deci natura trebuie protejată să îşi urmeze cursul său “natural”, pe când oamenii pot fi controlaţi şi pot fi învăţaţi să controleze propria viaţă, modificând-o în virtutea bunului plac al autonomiei lor impuse.
Dezvoltarea medicinei şi a tehnicilor medicale scot la iveală slăbiciuni ale naturii umane, vechi de milenii. Pe lângă moda tunării vieţii şi a corpului uman (operaţii estetice, bodybuilding şi body-lovers trends, tatuaje, piercinguri, etc.), trebuia să ne tunăm viaţa şi cu o moarte “demnă”.
Ciudat paradox al societăţii noastre: hiperpermisivii şi fericiţii utilitarişti de astăzi propun avortul şi eutanasia ca mărci înregistrate ale noilor valori “umaniste”. Aş greşi dacă observ că plinătatea tuturor etichetelor pretenţioase ale noului umanism se bâlbâie în semantica “controlului” naşterii şi a “libertăţii” morţii? Oare întreaga emancipare şi progres al fiinţei umane să se reducă la comandamente etice care vizează doar moartea sau procesele entropice, care contrazic cât se poate de clar pretinsa eliberare şi vitalitate pe care o promit evangheliştii noului umanism? Cei care îşi iau dreptul de a lua viaţa celor nenăscuţi sau diformi nu pot decât să îţi ofere dreptul de a primi din mâinile lor moartea!
Iată ce spune un comentator pe forumul de discuţii adiacent prezentării acestui film pe HBO:
I don’t believe there’s a loving, compassionate God. My friends died horribly from AIDS, and my Dad took 7 years to wither away from Alzheimer’s. I think a person should take their own life whenever they want – illness or not. After passing a medical & psychological test, a doctor should be able to prescribe pills. Some people simply are “done” with living. As it is now, ending one’s life is done with violent, ugly methods. They traumatize the family & there’s no peace. How much better to go GENTLY into the void.
Când nu-i mulţumeşti lui Dumnezeu pentru viaţă, te vei ruga şi vei mulţumi oamenilor ca să îţi aducă moartea!
Aşadar, bine aţi venit în Death Zone!
Alonewithothers's Blog 
Leave a comment